Proiectul s-a desfăşurat în perioada 2008-2009.

Avînd drept scop de a contribui la consolidarea eficienţei activităţii procuraturii, a protecţiei juridice în procesul penal, Misiunea Norlam a decis să susţină Procuratura Generală în ceea ce ţine de re-definirea drepturilor discreţionare şi a competenţelor procurorilor

Discreţia procurorilor a fost descrisă ca o funcţie a procuraturii de „filtrare”. Noţiunea de “funcţie de filtrare” este folosită pentru a indica măsura în care puterile discreţionare ale procurorilor pot direcţiona fluxul de cazuri penale în diferite alternative cum ar fi actul de penalizare opţional, renunţarea la urmărirea penală, simplificarea procedurii de judecată, mediere sau împăcare. Aceste metode au drept scop îndepărtarea bănuitului de la sistemul de drept penal la cea mai devreme etapă posibilă, şi se vor aplica în general doar în cazuri de infracţiuni nesemnificative, comise de către minori sau ne-recidivişti, fapte comise din sărăcie sau imaturitate sau în legătură cu alte circumstanţe atenuante. În majoritatea ţărilor europene, procurorii au drepturi discreţionare, care pot fi divizate după două premize juridice teoretice de bază în dependenţă de sistemul procuraturii specific pentru fiecare ţară – principiul legalităţii şi principiul oportunităţii.

În momentul de faţă în Moldova sistemul justiţiei penale are resurse limitate şi instanţele de judecată sunt supraîncărcate cu cazuri penale. Problema, după cum am înțeles noi, constă în faptul, că sunt prea multe cazuri minore care iau prea mult timp procurorilor. Aceasta, de asemenea include timpul petrecut în judecată. În consecință există o disproporție vădită între infracțiune pe de o parte și măsurile aplicate în corespundere cu legislația în vigoare pe de altă parte. Există necesitatea unor modalități mai simple și mai eficiente de a soluționa aceste cazuri minore. De aici reiese importanţa procuraturii în reglarea fluxului de cazuri care ajung în judecată, adică prin intermediul împuternicirilor discreţionare se poate decide care cazuri trebuie trimise în instanţă şi care pot fi soluţionate prin alte metode decît procedura de judecată. Avantajul principiului oportunităţii ca instrument eficient este că oferă procuraturii flexibilitate în cadrul procesului penal, evitînd necesitatea unei proceduri legislative îndelungate, atît timp cît procuratura acţionează în limitele stabilite de lege. Această soluţie ar da posibilitatea reglării fluxului de cazuri şi concentrării pe cauzele semnificative.

Referitor la sistemul Norvegian putem menţiona faptul că funcțiile procuraturii și judecătoriilor sunt strict separate, astfel încît instanța de judecată acționează doar după transmiterea dosarului de către procuror și încetează să acționeze în momentul în care dosarul este retras de acesta. Conform acestui sistem, judecătorul nu ar trebui să ia parte în obținerea informațiilor și dovezilor necesare pentru cazul respectiv, acest lucru este lăsat în seama părților – procuratura și persoana acuzată.

Trebuie menţionat că aceasta este calea optimă de ajustare la înaltele standarde europene în domeniul procuraturii. Aceasta necesită anumite standarde ridicate elaborate pentru procurori care ar asigura eficienţa sistemului de control şi supraveghere internă. Procurorii trebuie să fie înalt calificaţi şi să aibă un nivel ridicat de integritate, competenţă şi încredere din partea opiniei publice.

Direcţiile de cooperare în cadrul acestui proiect se rezumă în felul următor:

  • prezentarea spre atenţia procurorilor din Moldova a diferitor formulare tip care sînt folosite de către procurorii din Norvegia la luarea deciziilor în cadrul procesului penal, poate servi drept o sursă de inspiraţie pentru soluţii potrivite sistemului moldovenesc;
  • asistenţă în procesul elaborării conceptului rolului, împuternicirilor şi organizării organelor procuraturii, facînd paralele cu sistemul norvegian, de exemplu, în ceea ce priveşte împuternicirile de inspecţie şi supraveghere a activităţii poliţiei în cadrul procedurii penale;
  • asistenţă în procesul elaborării unei structuri interne optime avînd ca scop sporirea eficienţei, transparenţei şi respectării instrucţiunilor interne, de exemplu, în ceea ce priveşte elaborarea regulamentelor şi instrucţiunilor de uz intern şi în domeniile de prioritate în lupta împotriva criminalităţii. Cadrul de reglementare a activităţii procurorilor urmează să includă regulamente (aprobate de Guvern şi care poartă caracter obligatoriu în domeniile respective), directivele (care pot fi aprobate de către un organ competent) şi scrisorile circulare (emise nemijlocit de către Procurorul General). În comparaţie cu legea formală, avantajul acestui sistem constă în faptul, că Procuratura Generală obţine un instrument flexibil şi efectiv pentru consolidarea eficienţei interne, evitînd necesitatea unui proces legislativ îndelungat. Trebuie de menţionat, că în Norvegia sistemul regulamentelor, directivelor şi a scrisorilor circulare ale Procurorului General este foarte dezvoltat şi eficient, în special în cazul unor situaţii noi care necesită măsuri prompte din partea Procurorului General;
  • participarea la diferite conferinţe destinate organelor procuraturii din Moldova, acordarea asistenţei în legătură cu temele discutate şi comentarea prevederilor sau proiectelor de lege propuse.